|
the_girl15
Membru nou
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 8
|
|
Partea a III-a
GOE - CARACTERIZARE
Goe este un copil de scoala, apartinand unei familii instarite, care se pretinde a fi din inalta societate. El se dovedeste certat cu invatatura, dar si cu bunele maniere. Este imbracat intr-un elegant costum de marinar, purtand o palarie cu inscriptia “Le formidable”, si avand sub panglica palariei biletul de calatorie infipt cochet de tanti Mita fiindca “asa tin barbatii biletul”. Desi eforturile familiei merg in directia prezentarii lui ca un tanar “domn”, comportarea si limbajul baiatului sunt ale unui copil obraznic si rasfatat. Vestimentatia lui si a familiei le arata aroganta, dorinta de a parea din lumea buna, desi limbajul si faptele ii contrazic permanent.
Obisnuit sa fie recompensat si cand nu merita, el primeste cadou calatoria la Bucuresti de 10 mai, pentru a nu mai ramane repetent. Purtarea lui pe peronul din urbea X cand comanda incruntat sa vina trenul ne arata ca era deprins sa porunceasca si sa i se faca pe plac. Dorintele ii erau indeplinite de toata familia, chiar daca unele sunt imposibil de realizat (aducerea trenului in gara) si sunt exprimate pe un ton lipsit de respect.
Lipsa lui de educatie, de politete, apare in contrast cosmic cu admiratia declarata a doamnelor. El le intrerupe cu obraznicie “discutia filologica”, facandu-le proaste si pretinzand ca la corecteaza cu termenul gresit de “mariner”. Doamnele, in schimb, neluand in seama insulta baiatului, recunosc „cultura acestuia” („Apoi de! N-a invatat toata lumea carte ca dumneata!”). Ironia autorului apare permanent in sublinierea contrastului dintre modul cum apare Goe in ochii familiei, un „tanar” destept, invatat, frumos si cu educatie aleasa, si ceea ce este el in realitate, un baietel lenes si obraznic, lipsit de educatie, care a ramas repetent. Supunerea si respectul exagerat al doamnelor sunt ridiculizate de scriitor. Raspunsul impertinent al lui Goe spulbera insa orice indoiala in legatura cu educatia primita: „Vedeti ca sunteti proaste amandoua?” Nici bunica, nici matusa nu se supara pe baiat, nici mama nu-l mustra, ba in plus, doamnele ii admira stiinta de carte si inteligenta: „E lucru mare cat e de destept”.
Baiatul arata aceeasi lipsa de respect si fata de alte persoane, cum ar fi tanarul care il sfatuieste sa nu mai scoata capul pe fereastra. Raspunsul si gestul jignitor de a se stramba la strain sunt urmate de o purare sfidatoare la adresa celui ce indraznise sa il contrazica.
Incurajat de familie, care se dovedeste incapabila sa-l educe, Goe face ce vrea, nu intra in compartiment, ci ramane pe coridor „cu barbatii”.
Urletele, tipetele, batutul din picioare arata nu cat este de „simtitor”, ci modul exagerat de a-si exprima sentimentele sau de a-si impune vointa. Acesta este felul de a fi al unui copil rasfatat, care speculeaza sentimentele si slabiciunile familiei sale. Cand nu-i convine ceva, protesteaza pana cand i se face pe plac si este repede consolat: „Ad’, sa-l pupe mam’mare”. Nu i se spune ca greseste, iar el nu lasa nici un moment impresia ca si-ar da seama de acest lucru.
Neascultator si neastamparat, Goe nu recunoaste nici o autoritate in familie, face numai ceea ce vrea, punand deseori pe jar intreaga familiei. Nazbatiile si incurcaturile in care intra sunt repede uitate si iertate, sau chiar mai mult, sunt interpretate ca dovezi clare ale desteptaciunii: „E ceva de speriat, parol!”.
Comportamentul sau din ce in ce mai obraznic nu e sanctionat de nimeni din familie. Nu stie sa se comporte in societate si nici nu este invatat sa o faca. Fuga de raspundere, obraznicia si aroganta caracterizeaza personaliatatea in formare a lui Goe, care se dovedeste a fi un Ionel mai evoluat.
Autorul surpinde cu finete si ironie trasaturile de caracter ale lui Goe ,atat prin fapte, gesturi, comportament, cat si prin limbaj sau prin tonul folosit. Caracterizat atat indirect cat si direct, Goe este tipul copilului rasfatat si obraznic.
Vazut in relatiile cu familia, dar si cu personajele din jurul sau, personajul Goe ne dezvaluie cotrastul dintre aparenta si esenta.
|
|
