TEME
Forumul orei de limba si literatura romana
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
TEME | Reguli | Inregistrare | Login
POZE TEME
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
simona2000 din Galati
 | Femeie
25 ani
Galati
cauta Barbat
25 - 53 ani |
|
Nedelcu
Administrator
 Din: Craiova
Inregistrat: acum 19 ani
Postari: 731
|
|
Iată varianta 6 şi o propunere de rezolvare a părţii I.
Varianta 6
Varianta 6
- rezolvare –
Partea I
A.
1. car – te, cum – pă – ni –ta, (au) des – chis, jert – fa;
2. a cinsti, cinstit;
3. potrivită, visare;
4.au deschis ( a deschide ) – conjugarea III, s-au tipărit (a se tipări) – conjugarea IV;
5. iubită – adjectiv provenit din participiu, tu – pronume personal, la – prepoziţie simplă, nicio – adjectiv pronominal negativ;
6. Trandafirul este o floare.
7. mâinilor – complement indirect, mele – atribut adjectival, care – subiect simplu, te – complement direct;
8. „… s-au tipărit cu litera / care este sfântă…/;
9. Cânta / cum n-am mai auzit pe nimeni cântând. /
1. PP
2. CM ( are ca regent verbul „cânta” din P1 şi răspunde la întrebarea „cum?”).
B.
10. rimă îmbrăţişată;
11. „Eşti ca vioara, singură, ce cântă
Iubirea toată pe un fir de păr…”
12.”de sânge” – epitet;
13. Textul aparţine genului liric, deoarece autorul exprimă gânduri şi sentimente în mod direct, folosind vocea eului liric. Sentimentele exprimate sunt admiraţie faţă de carte. Eul liric are o prezenţă explicită, mărcile gramaticale ale prezenţei sale fiind adjectivul posesiv „mele” şi pronumele personal de persoana I plural „noi”.
14. În finalul poeziei, poetul sugerează că o creaţie artistică nu trebuie să instruiască, să răspundă la întrebări, să transmită cunoştinţe, ci doar să placă celui care citeşte. Creaţia literară urmăreşte frumosul, nu utilul, crede poetul.
Ce părere aveţi ? Întrebaţi, criticaţi, comentaţi !
_______________________________________
MEDITATII ON-LINE LA LIMBA ROMANA
_______________________________________
BLOGUL PROFESORULUI DE LIMBA ROMANA
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
donny
Membru nou
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 3
|
|
 imi trebea si mie partea II si III (((((
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
catisor
Membru
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
|
|
II.
Domnule Director,
Subsemnatul, Alexandru Pascu,/ Subsemnata, Alexandra Pascu, domiciliat/ domiciliată în Iaşi, pe strada Viitor, numărul11, elev/ elevă în clasa a VIII-a (a Şcoala cu Clasele I - VIII „Gh. Asachi", vă rog să Binevoiţi a-mi aproba acordarea unui spaţiu pentru o expoziţie de desene ale colegilor mei din clasa a VIII-a, în sala specializată din incinta Bibliotecii Judeţene „MihailSadoveanu", din localitate.
Menţionez că solicit acest lucru, întrucât îndeplinesc toate condiţiile cerute.
Iaşi, 18.06.2007
Alexandru/Alexandra Pascu
Domnului Director al Şcolii cu clasele I - VIII„Gh. Asachi", Iaşi
3.8KB
|
|
| pus acum 17 ani |
|
|
catisor
Membru
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 63
|
|
III.
Poezia Ex libris, scrisă de Tudor Arghezi, aparţine genu¬lui liric deoarece exprimă în mod direct gânduri şi sentimente legate de preţuirea cărţii, obiect al civilizaţiei şi al culturii.
Prezenţa eului liric este evidenţiată prin mărci lexico-gra¬maticale specifice: imagini artistice realizate cu ajutorul fi¬gurilor de stil, frecvenţa verbelor şi a pronumelor de persoana a Ii-a, punctuaţie expresivă, adresarea directă.
Structura este specifică textului liric: poezia este alcătuită din patru strofe, a câte patru versuri fiecare, a căror muzi¬calitate este realizată prin rima îmbrăţişată, ritmul iambic şi măsura de 10 silabe.
Intensitatea sentimentelor exprimate de eul liric este evi¬denţiată încă din primul vers. Adresarea directă Carte fru¬moasă, cinste cui te-a scris arată că poetul dă viaţă cărţii, o personifică şi o consideră o fiinţă, căreia îi vorbeşte cu multă căldură. Prin intermediul cărţii, el i se adresează şi celui care a scris-o, exprimându-şi în mod direct respectul şi preţuirea. Versul încet gândită, gingaş cumpănită scoate în evidenţă două calităţi esenţiale ale cărţii, dar şi ale celui care a creat-o. Adverbul încet exprimă răbdarea şi truda necesare pentru scrierea unei cărţi, iar adverbul gingaş sugerează delicateţea şi grija cu care poetul gândeşte şi cumpăneşte fiecare cuvânt al cărţii. Cele două adverbe au valoarea unor epitete sugestive, aşezate înaintea verbelor la participiu.
În text, cartea are doi termeni de comparaţie: unul din regnul vegetal {Eşti ca o floare), iar celălalt din domeniul mu¬zicii {Eşti ca vioara). Prima comparaţie are menirea de a su¬blinia frumuseţea şi gingăşia cărţii, deoarece floarea simboli¬zează aceste calităţi. Comparaţia între carte şi vioară sugerea¬ză capacitatea cărţii de a da glas celor mai variate sentimente şi mai ales iubirii.
Eul liric exprimă o atitudine de adâncă preţuire faţă de carte, pe care o protejează în căuşul palmelor şi pe care o tra¬tează cu toată delicateţea cuvenită unui obiect de artă.
Strofele a treia şi a patra se referă în mod special la crea¬torul operei, la scriitor. Limbajul poetic este bogat în figuri de stil. Metafora un om de sânge sugerează viaţa care clocoteşte în cel care aspiră la idealuri înalte, simbolizate de pisc. Din noroi, adică din materia obişnuită, poetul poate plăsmui frumuseţi nebănuite.
Poezia se încheie pe un ton trist: poetul trebuie să se sacrifice pentru a putea da viaţă operei de artă. Textul sfârşeş¬te tot cu o adresare directă, cum a şi început. în versul Carte iubită, fără de folos asociază două noţiuni în aparenţă opuse. Locuţiunea adjectivală^arâ de folos exprimă inutilitatea cărţii, în sensul că ea nu este un bun care să aibă o folosinţă ime¬diată. Cartea nu dă răspunsuri la întrebări, ci naşte şi mai multe interogaţii, adică provoacă omul să se gândească la marile probleme ale vieţii.
Poezia este un îndemn la lectură şi o odă închinată unei minuni a minţii omeneşti: cartea. Eu cred că cititorul nu tre¬buie să se lase indus în eroare de versurile din finalul poeziei, deoarece ele sunt „o capcană" prin care omului i se sugerează să se preocupe şi de spiritul său, nu doar de ceea ce aduce folos trupului.
3.8KB
|
|
| pus acum 17 ani |
|
