TEME
Forumul orei de limba si literatura romana
Lista Forumurilor Pe Tematici
TEME | Reguli | Inregistrare | Login

POZE TEME

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
AlexandraPopa
Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 39 ani
TEME / VARIANTE SUBIECTE TESTE NATIONALE 2007 / cine imi da si mie plizz raspunsurile la varianta 14 , 15, 16 partea 1  
Autor
Mesaj Pagini: 1
cosmina_me
Membru nou

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 5
va rog cine ma ajuta si pe me  la variante astept raspunsurile voastre plizz (:*

cine imi mie plizz varianta 15, partea rog cine ajuta me  variante astept voastre plizz (:*

10.8KB


pus acum 17 ani
   
cosmina_me
Membru nou

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 5
pplizz varianta 14 ,15 sau 16 va rog eu   

pus acum 17 ani
   
cosmina_me
Membru nou

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 5
parte 1 A . Lb Romana si B . Intelegerea textului

pus acum 17 ani
   
the_girl15
Membru nou

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 8
Varianta 14

Partea I

A. 1. ci-ti-to-rul
pro-fe-sor
tre-bu-ie
sti-e
2. numaidecat -> compunere ( prin sudare)
cititor -> derivare cu sufixul -tor
3. copilita, copilas
4. casa -> subst. comun.
5. a biruit - vb.
toate - pronume
la - prepozitie
6. A mers la munte fara mama.
7. cititorul - SB
sa stie - predicat verbal
copii - C.D.
B.1. " de dimineata"
2. " te rog sa nu ma lasi"
3. O saluta pe Madam Georgescu apropiindu-se. Ea afirma emotionata ca tocmai venea la ea.
4. Are actiune si personaje.
Modul de expunere principal este naratiunea ceea ce reiese din folosirea predominanta a verbelor.


pus acum 17 ani
   
the_girl15
Membru nou

Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 8
Varianta 15

Partea I
A. 1 . scoala, amandoi ( contin diftongi )
caietul, icoana ( contin vocale in hiat )
2. frumos - urat
multa - putina
3. invatator, invatat
4. doi -> numeral
tu -> pronume personal
5. minuna - vb
toata - pronume simplu
lumea - subst.
6. A cumparat un caiet.
7. au fost - predicat verbal
odata - C.C.T.
buni - atribut adjectival
camarazi - SB.
B. 1.  " o scoala de provincie "
2. " prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept toata lumea"
3. Nita scria atat de frumos incat "caietul lui ai fi spus ca este modelul de caligrafie tiparit".
4.Are actiune si personaje.
Modul de expunere principal este naratiunea.


pus acum 17 ani
   
catisor
Membru

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 63
Varianta 14 partea aIII-a

Ieşind într-o dimineaţă din casă, naratorul-personaj întâlneşte o veche prietenă care coboară din trăsură şi-i spune că venea chiar la el. După aceea, îi cere un ser¬viciu prietenesc, ştiind că el este prieten cu profesorul Popescu. Deşi acesta încearcă să-i explice că nu sunt decât cunoscuţi, doamna insistă să urce alături de ea în trăsură şi să meargă împreună acasă la profesor, pentru a-1 convinge să-1 promoveze pe fiul ei, Ovidiu, care susţinea examenul de la sfârşitul celor şapte clase liceale. Ea afirmă că fiul său este persecutat, că îi este ameninţată cariera şi că se teme să nu i se întâmple vreo nenorocire, fiindcă e o fire sensibilă.
Naratorul insistă să nu i se ceară acest lucru, propunându-i doamnei Georgescu să meargă mai bine tatăl copiilor la profesor, fiindcă este o persoană importantă şi e mai bine să intervină tatăl decât un străin. Doamna Georgescu nu acceptă, explicându-i că soţul ei nu se ocupă de copii şi că, dacă s-ar fi bazat pe el, ar fi rămas fără bacalaureat şi cei doi fii mai mari ai ei, Virgiliu şi Horaţiu.

cine imi mie plizz varianta 15, partea varianta partea într-o din casă, veche care din

5.4KB


pus acum 16 ani
   
catisor
Membru

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 63
Varianta 15 partea a II-a
Domnule Director,
Subsemnatul,/ Subsemnata, Paul/ Paula Ionescu, domiciliat/ domiciliată în Oradea, pe strada Cireşilor, numărul 29, elev/ elevă la Şcoala generală „Lucian Blaga", vă rog să binevoiţi a-mi aproba eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că frecventez cursurile acestei şcoli.
Menţionez că aceasta îmi este necesară pentru înscrierea la un concurs de artă fotografică.
Oradea, 18.06.2007.                                                                      Paul/ Paula Popescu
Domnului Director al Şcolii Generale „Lucian Blaga" din Oradea


Si partea a III-a

Selectat din schiţa Triumful talentului, scrisă de I.L. Caragiale, fragmentul dat are ca temă încercarea tânărului Niţă Ghiţescu de a-şi pune în valoare talentul de a scrie frumos.
Niţă Ghiţescu este personajul principal al textului, deoarece întreaga acţiune se concentrează în jurul trăsăturilor şi faptelor sale.
Portretul acestuia se conturează încă din prima frază printr-o prezentare făcută de către narator, care-1 descrie, raportându-1 la camaradul său, Ghiţă Niţescu. Apropierea dintre cei doi este evi¬denţiată şi prin jocul de cuvinte produs de alegerea unor nume cu sonoritate asemănătoare: Niţă Ghiţescu şi Ghiţă Niţescu.
Prima ipostază în care este surprins personajul este aceea de elev într-o şcoală de provincie (au fost odată-ntr-o şcoală de pro¬vincie doi buni camarazi), în care se remarcă, nu numai în compa¬raţie cu Ghiţă Niţescu, ci faţă de toţi ceilalţi copii prin talentul lui la scris, de care se minuna toată lumea.
Naratorul insistă asupra acestei calităţi, prin cuvinte elogioase, semnificativă în acest sens fiind comparaţia pe care o face între caietul lui Niţă Ghiţescu şi perfecţiunea scrisului de tipar: puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână.
Folosirea verbului la persoana a II-a singular accentuează tonul admirativ, sugerând ideea că oricine ar putea confirma această afirmaţie. Calitatea aceasta ieşea însă mai clar în evidenţă prin comparaţia cu prietenul său, care scria nu se poate mai urât.
Cea de-a doua voce, care completează prin acelaşi procedeu al caracterizării directe portretul personajului, îi aparţine dascălului său, căruia i se atribuie un îndemn prin care îi arată calea pe care ar putea s-o urmeze în viaţă, ţinând cont atât de darul cu care este înzestrat, cât şi de neajunsurile existenţei lui (e fără părinţi, nu e prea deştept şi nici harnic nu e): va trebui să-şi câştige existenţa cu condeiul. încrederea dascălului în reuşita lui se bazează şi pe faptul că tânărul avea un comportament bun: cum te ştiu că n-ai purtări rele, cu vremea ai să-naintezi.
O altă ipostază este aceea a tânărului ajuns în capitală.
Voinţa de a-şi schimba soarta şi simţul realităţii sunt trăsături evidenţiate prin fapte. Astfel, ştiind că fără ajutor nu va izbândi, încearcă să cunoască mulţi oameni şi să-şi scoată în lumină ta¬lentul: A făcut cunoştinţă ba cu unul, ba cu altul, recomandându-şi talentul. Fire optimistă, nu renunţă la căutări, chiar dacă nu se alege din toată strădania lui decât cu complimente şi dovezi de admiraţiune. Ca o răsplată a răbdării, pe neaşteptate, este anunţat că are şanse să ocupe unul dintre cele trei posturi de copişti de la Ministerul de Interne.
Atitudinea de după examen dovedeşte o umbră de îndoială în privinţa reuşitei {deşi dictarea mersese cam prea iute...), dar îşi păstrează, calmul: a zâmbit mulţumit de sine, încrezător în pri¬ceperea sa Faptul că numele său nu se regăseşte pe lista celor admişi în momentul în care se anunţă rezultatele îi provoacă însă dezamăgire: Şi ce frumos scrisesem, domnule! a zis Niţă, mâhnit... Sentimentul trăit de personaj este reliefat atât de exclamaţie, cât şi de adjectivul mâhnit.
Revenirea lui Niţă la starea sa optimistă este sugerată în ultima parte a fragmentului: N-a trecut o săptămână şi iată că s-a publi¬cat concurs pentru un post de perfect caligraf la acel ultim mi¬nister... Adjectivul ultim accentuează ambiţia băiatului, lăsând să se înţeleagă faptul că acesta umblase pe la toate ministerele pentru a găsi de lucru. Cuvântul dar aduce însă,în prim-plan ideea că neprevăzutul şi-a făcut din nou loc în viaţa lui Niţă Ghiţescu: Dar, în ajunul concursului, se-ntâmplă, cum se-ntâmplă în orice poveste... întrebarea retorică să se-ntâlnească - cu cine? şi inver¬siunile vechea lui cunoştinţă, bunul său camarad de odinioară sugerează parcă ghinionul repetat al personajului, amplificându-1: deşi pare a fi pe drumul cel bun, intervine mereu câte ceva care îl împiedică să reuşească.
Trăsăturile lui Niţă Ghiţescu (statornicia în prietenie, ambiţia, răbdarea, perseverenţa, simţul realităţii) sunt accentuate în relaţia cu celelalte personaje. încă de la începutul textului, reiese faptul că Niţă a ştiut să fie un bun camarad. Firea sa deschisă, sociabilă, se remarcă şi din bucuria regăsirii bunului său camarad de odinioară.
ÃŽn relaţia cu cei de alt statut social (cu dascălul şi, mai ales, cu un domn membru din comisie) dovedeşte modestie şi simplitate. Comportamentul său este politicos: apoi a înmânat-o cu mult res¬pect unui domn membru.
El ştie, de asemenea, să se adapteze timpului său, în care nu poate reuşi de unul singur: a făcut cunoştinţă ba cu unul, ba cu altul.
Deşi admirat pentru talentul deosebit la scris, personajul stâr¬neşte compasiune prin ghinionul pe care îl are de a nu se putea realiza, în ciuda faptului că i se recunoaşte competenţa în domeniul pe care şi-1 alege.
Remarca naratorului cum se-ntâmplă în orice poveste eviden¬ţiază caracterul general-valabil al concluziei ce se poate deduce din text: realitatea cu care se confruntă deseori omul în viaţă dovedeşte că meritele şi calităţile cuiva nu sunt întotdeauna suficiente în viaţa de zi cu zi.

cine imi mie plizz varianta 15, partea varianta partea ii-a domnule paul/ paula ionescu, în oradea,

13.5KB


pus acum 16 ani
   
catisor
Membru

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 63
Varianta 16
Partea I A.

1. Despărţirea cuvintelor în silabe: iar-bă, su-fle-tul, la-curi, a-e-rul
2. Răspuns: oboseală - derivare; toate - conversiune.
3. Familia lexicală: drum - drumeţ, drumuleţ, drumeag, a îndruma.
4.  Transcrierea unui pronume reflexiv: ne (odihnim), se, s- şi a adjectivului provenit din verb la participiu: (cele mai) depărtate.
5. Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: dacă ~ conjuncţie subordonatoare; cu - prepoziţie simplă; stelele — substantiv comun; întâmpinând - verb predicativ.
6. Funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: soarele - subiect; a asfinţit - predicat ver¬bal; în argintul - complement circumstanţial de loc; de vest - atribut substantival prepo¬ziţional.
7. Alcătuirea propoziţiilor (de exemplu): - Am admirat soarele, (complement direct); Vom discuta despre soare, (complement indirect). Soarelui îi înălţăm laude, (complement indirect) .
8.  Ultima propoziţie principală: stelele s-ar apropia,/ întâmpinându-ne la drumul - jumătate.
9. Alcătuirea frazei indicate (de exemplu): Se odihneşte/1 când ajunge acasă./2

B.

10. Măsura versului citat: 8 silabe.
11. Transcrierea structurii care conţine o metaforă: (în) argintul de vest.
12. Transcrierea unui vers care să conţină o imagine vizuală: Printre lacuri de munte stăm şi privim.
13. Starea sufletească exprimată în versul citat: încântare, bucurie, admiraţie.
14.  De exemplu: ÃŽn cele două versuri, se creează o imagine vizuală care surprinde oglindirea cerului înstelat în apa lacului. Contemplând peisajul, eul poetic trăieşte revelaţia apropierii celor două planuri: terestru şi cosmic. Propoziţia condiţională (Dacă am vedea cu lacurile) apare în urma acestei revelaţii şi dezvăluie dorinţa fiinţei poetice ca văzduhul să-şi reverse permanent binecuvântarea asupra pământului. Tabloul creionat astfel inspiră senti¬mente de linişte, de încântare şi de armonie.


B.

cine imi mie plizz varianta 15, partea varianta partea a.1. cuvintelor în silabe: la-curi,

3.8KB


pus acum 16 ani
   
catisor
Membru

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 63
II.

Freamătul primăverii
ÃŽntr-o zi, pe la mijlocul lui martie, eram în livada de pe coasta din spatele casei bunicilor... Urmăream razele soarelui care se revărsau peste natura aburindă.
ÃŽn jurul meu, merii, perii şi prunii se bucurau de mângâierea soarelui; pe crengi, începuseră a-şi scoate căpşorul muguraşi verzi. Mă gândeam cât de grele fuseseră primele zile ale primăverii. Mult se luptase soarele pentru a o învinge pe Baba Dochia cu cele nouă cojoace ale ei. Anotimpul alb se îndurase cu greu să plece, căci trimitea din când în când câte un roi de fluturi albi, prinşi într-un dans al vântului hoinar. Truda iernii fusese însă în zadar...
Priveam departe, la orizont... Ce albastru era cerul! Undeva, spre răsărit, se zărea un stol de păsări călătoare. Se întorceau la cuiburile lor. „Cu siguranţă că le-a fost dor de casă!", mi-am spus. Cântul lor de bucurie era un semn că au sosit zilele frumoase. în curând, prin iarba fragedă, se vor ivi flori multicolore şi vor porni albinele cu zumzetul lor plin de energie... Păsărelele îşi vor începe concertele pe lunci, prin văi şi pe dealuri, iar pădurile îşi vor primi cu bucurie oaspeţii veniţi din depărtări toride.
Oriunde mă uitam, era verdeaţă. Din loc în loc, ieşiseră frunze mărunte pregătite să ocrotească florile ce se vor ivi în curând. Gâzele îşi începuseră zborul. „Cât freamăt este primăvara! E cald, e bine, e minunat!", mă gândeam în timp ce mă îndreptam spre casă. într-adevăr, reînvierea naturii ne umple sufletul de bucurie...

cine imi mie plizz varianta 15, partea zi, mijlocul lui martie, eram în livada coasta din spatele

13.5KB


pus acum 16 ani
   
catisor
Membru

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 63
III.

Aparţin genului liric creaţiile literare în care se exprimă în mod direct idei, gânduri, sentimente. „Vocea" care comunică prin intermediul imaginilor artistice gândurile şi sentimentele, este eul liric, aie cărui mărci lexico-gramaticale sunt: limbajul expresiv, frecvenţa verbelor şi a pronumelor de persoana I şi a II-a singular şi plural, punctuaţia expresivă etc. O altă trăsătură a textului liric este structura specifică: e scris în versuri grupate de regulă în strofe, iar expresivitatea e sporită de muzicalitatea reali¬zată prin rimă, ritm şi măsură.
Creaţia literară Printre lacurile de munte, scrisă de Lucian Blaga, aparţine genului liric, deoarece prezintă trăsăturile acestuia.
Vocea eului liric se remarcă prin verbe şi pronume la persoana I, plural {ne odihnim, în noi, am vedea, ne), care arată că eul liric se exprimă în numele unei colectivităţi, implicând şi cititorul. De asemenea, exclamaţiile retorice (Ce calm! Ce puritate!) sunt rodul exprimării directe a impresiilor.
Limbajul este sugestiv, existând figuri de stil şi imagini ar¬tistice, prin intermediul cărora eul liric îşi exprimă gândurile, sen¬timentele şi trăirile. Astfel, metaforele, inversiunile şi exclamaţiile retorice conturează un tablou de natură fermecător, având ca temă descrierea unui peisaj de munte, temă desprinsă chiar din titlu: Printre lacurile de munte. Constituit din trei catrene, textul prezintă o muzicalitate specifică, redată prin elementele moderne de versificaţie: măsura variabilă şi versul liber.
ÃŽn primele două versuri, se remarcă trăirile eului liric de linişte şi de calm, prin verbul a se odihni, la indicativ, prezent, persoana I, plural; Ne odihnim în iarbă, cu un rest de oboseală în noi, ca sufletul. Comparaţia prezentă în aceste versuri relevă contrastul existent între pacea şi armonia din natură şi sufletul încărcat de griji al poetului. Pacea şi liniştea sunt accentuate în versul al treilea tot prin prezentul indicativului stăm şi privim, care dă impresia că tabloul descris este real, concret.
ÃŽn versul Soarele a asfinţit în argintul de vest se creează o imagine vizuală aparţinând planului îndepărtat, cosmic, care sur¬prinde culoarea cerului la apus. Metafora în argintul de vest pune în evidenţă luminozitatea văzduhului; culorile deschise ale acestu¬ia fiind în contrast cu nuanţele roşiatice pe care cerul le are în mod obişnuit în acest moment al zilei.
Strofa a doua potenţează imaginile luminoase strălucitoare, printr-o altă metaforă: aerul de cleştar şi prin enumeraţia din următoarele trei versuri: stâncile, brazii, munţii, lucrurile toate,/ chiar cele mai depărtate,/ se conturează mai clar. Un rol impor¬tant în crearea unui tablou luminos, strălucitor, îl are adjectivul la gradul superlativ relativ de superioritate cele mai depărtate. Imaginea vizuală, amplă, de perspectivă îndepărtată, este scoasă în evidenţă prin adverbul la comparativ de superioritate mai clar.
Exclamaţiile retorice (Ce calm! Ce puritate!) evidenţiază tră¬irile eului liric de încântare, de bucurie în faţa peisajului de munte dominat de puritate şi de limpezime. Apropierea planului cosmic de planul terestru este reliefată printr-o propoziţie condiţională (Dacă am vedea cu lacurile), care accentuează starea de armonie universală. în final, distanţa dintre cele două planuri se estompea¬ză, planul terestru primeşte o parte dintre atributele planului cosmic, devenind curat, pur şi armonios.
ÃŽn opinia mea, opera literară Printre lacurile de munte de Lucian Blaga conturează un tablou de natură fermecător care inspiră linişte şi calm. în primul rând, aceste sentimente îi sunt transmise cititorului prin verbele şi pronumele personale la per¬soana I, plural, încă de la începutul textului (Ne odihnim în iarbă, cu un rest/ de oboseală în noi, ca sufletul). Apoi, imaginile vizuale sunt luminoase, strălucitoare, ceea ce inspiră sentimente de încân¬tare şi de optimism. Metaforele inedite (argintul de vest, aerul de cleştar) creează astfel de imagini care insuflă bună dispoziţie şi bucurie de a trăi. Aceste trăiri sunt exprimate şi prin exclamaţia retorică (Ce calm! Ce puritate!).
Aşadar, mesajul textului poate fi desprins cu uşurinţă: nimic nu se compară cu liniştea şi calmul pe care ni le strecoară în suflete contemplarea unui peisaj de munte. Sus, printre brazi şi lacuri, pământul, aflat mai aproape de cer, primeşte o părticică din sfinţenia planului celest, iar omul găseşte aici cel mai bun refugiu şi cel mai bun mijloc de a se elibera de tot ce este pământesc. Printre lacurile de munte de Lucian Blaga este o creaţie lirică, deoarece gândurile, sentimentele şi trăirile eului liric sunt exprima¬te în mod direct; ipostaza autorului în text este reprezentată de eul liric, care are mai multe mărci lexico-gramaticale, iar limbajul este sugestiv, cu multe figuri de stil şi imagini artistice.

cine imi mie plizz varianta 15, partea genului liric literare în care în mod direct idei,

13.5KB


pus acum 16 ani
   
ujocuri
Membru

Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 92
www.ujocuri.com

pus acum 14 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la